Interviu cu Simion Grişciuc, deputat în Parlamentul Republicii Moldova

Dle Grişciuc, în acest an aţi revenit în Parlament. Nu regretaţi că aţi lăsat postul de Director al „TUTUN-CTC”?

Da, în acest an, în urma unui concurs de circumstanţe, mi-a venit rândul pe listă, am acceptat şi mi-a fost validat mandatul de deputat. Regret că nu mai sunt Director doar dintr-un singur punct de vedere – că nu mai sunt în acelaşi colectiv cu oamenii, cu colegii, cu care am avut onoarea şi plăcerea să muncim şi să înfruntăm obstacolele împreună, cu care m-am împrietenit şi care sunt absolut deosebiţi. Nu pot să zic că în Parlament nu sunt oameni de treabă, însa mulţi dintre ei transformă politica, unde trebuie să fie o luptă de idei, în luptă personală şi atacuri la persoană.

V-a surprins ceva la revenirea în Parlament sau totul era aşa cum vă aşteptaţi?

Nu, a fost exact aşa cum era când am încheiat mandatul anterior, cu unele mici excepţii.

Cu ce gânduri aţi revenit în Parlament?

Ca şi mulţi alţi deputaţi, am venit cu intenţia de a contribui la îmbunătăţirea calităţii actelor legislative şi, prin control parlamentar, – la înlăturarea carenţelor atunci când e vorba de implementarea lor în practică. Totodată, am venit să încerc să dau viaţă la două idei, care, în ultima perioadă m-au „înrobit”, şi anume să fac posibilul şi imposibilul ca să salvăm industria tutunului şi Combinatul de Tutun din Chişinău de la pieire, prin opoziţie faţă de politica fiscală şi cadrul legislativ neprietenos ramurii, dar şi în raport cu aşa-numiţii ,,oaspeţi nedoriţi pe piaţa produselor de tutungerit”. Al doilea deziderat este lupta cu consumul excesiv şi mai ales cu consumul din import, pentru că una dintre metehnele noastre este nu că trăim într-o ţară săracă şi câştigăm puţin, dar e aceea că, săraci fiind, cheltuim mult. Suntem cu toţii martorii procesului de globalizare şi, în goana după profit şi control, corporaţiile mari absorb şi spulberă totul în calea lor, distrugând industrii întregi, modelând în aşa fel omul ca acesta să consume. Scopul final, bănuiesc, că este ca oamenii Terei să fie docili şi simpli consumatori. Sunt multe căi prin care îşi croiesc drum spre scopul final şi una dintre ele este publicitatea, anume acea care s-a infiltrat până în adâncul mădularelor societăţii, care ne-a contaminat în totalitate prin televiziuni, radiou, internet, publicitatea stradală etc. Ei nu fac altceva decât să ne îndemne să consumăm şi ce trebuie, dar şi ce nu trebuie, în exces, necalitativ, nesănătos, pe împrumut etc. Anume cu aceste două probleme majore mi-am propus să lupt.

Ce obiective aţi stabilit pentru noul mandat?

Ar fi mai multe, însă dintre cele prioritare ar fi ajutorul colegilor din Guvern în pregătirea şi promovarea noului Cod Silvic, modificarea, prin înăsprire, a pedepselor pentru contravenţii ecologice în ceea ce ţine de tăierea ilegală a arborilor, segmentarea şi fragmentarea parcurilor şi zonelor de odihnă, identificarea resurselor pentru a efectua lucrări şi a renaşte aşa-numitul Nistru orb, care a secat, din păcate, şi multe altele.

Care dintre acţiunile Dvs., în calitate de deputat, în 2017 au fost cele mai importante?

Ştiţi, eu lucrez în aşa-numita fabrică de legi şi să zic că am reuşite fără colegii mei deputaţi şi fără specialiştii din comisie n-ar fi corect, însă pot afirma că am fost autor al Legii apiculturii, pe care am modificat-o din scoarţă, sunt autor al unor propuneri de modificări în mai multe legi, care încă sunt în proces de lucru, şi co-autor a mai multor iniţiative care au fost aprobate şi care urmează să fie votate de către Forul Suprem.

Ce proiecte de legi intenţionaţi să propuneţi în continuare?

La unele m-am referit mai sus, dar pot să vă spun că aş vrea să propun o iniţiativă ca terenurile aflate în paragină mai mult de 5 ani să fie preluate de către stat şi împădurite, iar proprietarii să-şi recapete dreptul asupra lor doar după o perioadă de cel puţin 10 ani. Dar deja dreptul asupra pădurii. Pe de o parte am responsabiliza proprietarii de terenuri, iar pe de alta am scoate terenurile din paragină, am obţine acele fâşii de protecţie care pe vremuri erau, însă acum aproape că au fost distruse, am obţine spaţii de migrare pentru animalele sălbatice, am obţine acele păduri private, care anterior au provocat mare agitaţie, am creşte procentul de împădurire, am avea o cotă mai mare de captare a carbonului şi, respectiv, Republica Moldova va deveni eligibilă pentru finanţare din fondurile internaţionale destinate reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră (Fondul Verde pentru Climă).

Vreau să încep de la publicitatea la televizor, cu interzicerea creşterii volumului sunetului atunci când încep reclamele, să scurtăm timpul lor şi să existe un mecanism, care ar permite persoanei să decidă dacă vrea sau nu să fie consumator de reclamă. Acum se întâmplă un paradox – noi cumpărăm televizoare, achitam energia electrică şi, fără acordul nostru, suntem transformaţi în consumatori de publicitate. Şi ar mai fi câte ceva de spus, dar o voi face cu altă ocazie.

Ce planuri aveţi pentru 2018?

Planuri grandioase încă nu mi-am făcut. Primordial e să-mi menţin familia sănătoasă, sper să pot să reîncep în regim normal a mă ocupa cu sportul, am câteva cărţi pe care trebuie să le citesc însă aşa şi nu reuşesc să-mi croiesc ore pentru lectură. În rest – rutină zilnică.

Cum vedeţi viitorul Dvs. politic în continuare?

Recunosc, că sunt absolut confuz în ceea ce înseamnă viitor politic. După toate mişcările tectonice în politica moldovenească, nu ştiu dacă-mi mai doresc să fiu în politica activă. Deşi mai multă lume care mă cunoaşte mă îndeamnă să candidez în circumscripţie, eu rămân deocamdată rezervat în a da lumină verde deciziilor de acest fel.

Almanah Politic 2017